joi, 11 noiembrie 2010

Pedeapsa cuvintelor


Nu-i aşa scumpo ca îţi este dor de el ? Nu-i aşa ca ai face orice sa îl vezi măcar pentru 5 minute? Mereu îţi zici : Va fi mai uşor de data asta.. Dar de ce? Nu e el cel care iti este amic şi totodată prieten, nu e el cel care te place în prezent?Da, el e? Pai şi ? De ce ţi se pare mai uşor? Ştiu. Îţi spui ca nu îl vei iubi, ca nu vei pune suflet şi ca nu vei suferi chiar dacă se va întîmpla sa nu va mai vorbiţi.Dar, timpul trece şi toate aceste cuvinte rămîn simple amintiri .Aşa a început totul, cateva glume, cateva îmbrăţişari, cateva pupicuri, cateva săruturi...Eşti în fata lui, te uiţi intens în ochii lui , şi ce descoperi? Ca îl placi cu adevărat şi ca ai face tot posibilul sa fie doar al tău . În momentul ăla îţi vin în minte mii şi mii de întrebări, mii şi mii de framîntari, te gandeşti de ce îl accepţi aşa cum e? de ce simţi ca îşi bate joc de tine? Simţi ca te prabuşeşti , laşi capul în jos şi pleci. Pe drum plîngi, te descarci, îl injuri, îţi spui gata...Nu apuci sa te scalzi mult în lacrimi ca îţi suna telefonul. Te uiţi cine e, şi te inmoi. Îi vezi numele pe ecranul telefonului şi încerci din răsputeri sa îi dai ocupat , dar nu poţi. Îi răspunzi şi te aude fericită, aşa cum vrei tu sa pari atunci cand vorbeşti cu el . Te prefaci atat de bine incat nu îşi da seama ca tu de fapt suferi. Te cheamă cu/la el , îi spui ca nu poţi veni şi îţi răspunde intr-un mod sictirit: "bine".
Închizi telefonul şi plangi. Scumpo, crezi ca dacă ar ştii ca suferi s-ar schimba? Eu nu cred, şi ştii de ce? pentru ca pe el nu îl interesează de tine , pe el îl interesează doar anturajul şi iubita lui. Eşti conştientă de tot adevărul, îl percepi, te doare şi totuşi îl vrei. Acum îţi doreşti sa nu-l fi cunoscut, şi chiar dacă l-ai fi cunoscut sa-i fi spus de la început "Nu".
Ştiu ca te doare, dar uita-l !

Un comentariu:

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.