sâmbătă, 25 februarie 2012

Sunt frumoasa.

Trezita de lumina rece a diminetii, cautam pe cineva in pat.
Sunt acasa. Amintirile serii trecute mi se derulau rapid prin minte.
Am spus nu.

M-am ridicat din pat, cafeaua si tigara imprastiau un miros suav in camera. Am trecut prin fata oglinzii si m-am oprit.

Sunt frumoasa, dar nu frumoasa intr-un fel provocator, ci mai degraba dulce.
Asa cu parul ondulat, ravasit, ochii si buzele mari de la somnul pe care inca il am in mine, sunt al naibii de frumoasa.

Sa te trezesti langa cineva dimineata, mi se pare un gest suprem, indiferent daca e iubit sau amic. Pentru mine e un semn de vulnerabilitate si am impresia ca e un privilegiu care il ofer celuilalt.

O sa treaca mult timp pana unul va avea "onoarea" sa adoarma si sa se trezeasca langa mine.

Fericirea poate nu e momentul acela cand gasesti pe cineva perfect. Poate e doar clipa in care realizam ca putem fi implinite si singure.
Frumusetea e efemera. Adevarata frumusete, e cea din dinauntrul nostru.

Sunt o femeie exceptionala, pentru ca pot fi fericita doar cu mine, si cred ca asta e cea mai importanta lectie pe care o putem invata de la viata.

luni, 20 februarie 2012

Another you in a minute

Insel cand ma simt subapreciata.
Insel cand barbatul de langa mine nu imi ofera minimul de atentie de care am nevoie.
Insel, cand sunt inselata.
Insel cand simt ca nu mai este nimic de facut si un altul este in apropiere, numai bucuros sa ma tina in brate si sa ma linisteasca.
Poti sa iubesti pana la cer, ca daca vrei, si impinsa de circumstante, inseli.

Dupa O., chiar imi parea rau. S-a intamplat dupa o cearta de-a noastra. R. a fost ca un fel de razbunare. Eram la pamant si aveam nevoie de cineva care sa ma ridice si sa ma faca sa ma simt frumoasa. Dupa nici o ora dupa ce mi`ai trimis mesaj nu vii, O. mi-a trecut pragul usii. Cu R. am cinat, cu el am adormit, iar tot langa el m-am trezit.


Daca intr-o zi, m-ar pune sa aleg, el sau tu. Decizia mea este deja clara.. Nici macar nu ar trebui sa ne vedem, pentru ca ai facut-o tu, in cel mai tampit si copilaresc mod.


Nu incerc sa ma justific. Sa pozez in victima iar pe tine sa te fac sa pari cel mai rau lucru care mi s-a intamplat.
Nu te-am inselat din lipsa de ocupatie. Te-am inselat pentru ca m-ai ranit, iar tu, cu felul tau idiot de a fi, m-ai impins in bratele altora.
Da, am gresit. Am actionat impulsiv de fiecare data, fara sa ma gandesc la consecinte, singurul lucru gandit pe moment fiind sa ma simt bine, iar durerea sa treaca.
Nu m-ai ranit niciodata cu adevarat. Nu a durut iubirea, pentru ca nu era acolo. Doar m-ai dezamagit ca nimeni altcineva

Dar tu... tu ai gresit cel mai mult. De la inceput, nu ne-ai dat nici o sansa, iar asta este lucrul pentru care nu o sa te iert niciodata.

vineri, 17 februarie 2012

Turning tables.

De ce toti barbatii din viata mea ma vor cel mai tare atunci cand nu ma pot avea? Iar in momentul in care ii dau vreunuia un semn, cat de mic, ca as putea fi numai al lui, dispare...?


De putine ori a existat doar un El.

Azi cineva mi-a pus intrebare " Inca il mai iubesti?"
In minte mi-au aparut 2 barbati.
"Sincer, nu stiu, pentru ca nu stiu daca iubesc si pe cine....... Dar stiu ca e acolo ceva care nu ma lasa sa renunt"

In adancul sufletului, cred ca tin la amandoi.... Dar unul este " Ce ar fi bine pentru mine" iar altul " Ce as vrea"
Cred ca din orgoliul meu stupid , inca ii jelesc pe amandoi, desi sunt prezenti in viata mea, nici unul nu inseamna "trecut"... tocmai pentru faptul ca mi-au tradat increderea si intr-o mica masura, inima.
Inca am speranta aia, ca intr-o zi, vor realiza ceea ce au.
Dar as vrea ca ziua aceea sa fie tarziu, cand eu de mult voi fi plecata , iar ei vor fi doar amintirea unei povesti de iubire trecute.

Timpul, este ca o mana plina de nisip . Ti se scurge printre degete pana dispare, putin cate putin. Pe parcursul lui, tot ce sper este sa nu uit sa traiesc .

Adevarul este ca o parte din mine mereu ii va astepta, ori unul ori altul.... Nu sunt inca pregatita sa renunt.
Inca sper ca ma voi trezi maine si totul va fi perfect.




Dar pana in momentul acela, nu voi sta pe loc. Ma voi distra cu toti "nepotrivitii" pana cand voi da, sau se va razgandi un "potrivit"

miercuri, 8 februarie 2012

Este FINALUL.

Nu-mi va fi dor de tine. Nu imi vei lipsi cand voi pune capul pe perna si nici cand ma voi trezi. Nu vreau sa te mai tin de mana si sa te sarut de noapte buna.

Nu-mi fac griji, nu sper, nu te astept, nu te chem si nici nu vin dupa tine. E ok sa ne-o mai tragem din cand in cand.

Nu te-am iubit, nu te iubesc si nici nu te voi iubi vreodata. Nu proiectez un viitor pentru noi doi. Nu exista "noi doi".

Ca tot intrebai ce mai fac...


Afla ca nu sunt bine. Corpul raspunde la stimuli, dar sufletul este la pat. Nu cred ca o mai duce mult in ritmul asta.

Cu dramatismul de rigoare, iti spun ca probabil as renunta mai usor la heroina decat la tine.

Mi-am pus pe hartie toate semnele vizibile prin care ma anuntai ca totul s-a terminat, desi cuvintele tale spuneau contrariul.

Cu toate astea, o parte din mine inca mai spera, si-ti gaseste justificari: poate a vrut dar..., poate nu stie cum.., poate, poate, poate, poate.

La ce mai spera nu stiu. Dragul meu, sincer iti spun, cred ca am luat-o razna. Complet.

E clar ca iti aduci aminte de mine doar cand ma vezi in mediul virtual si e de la sine inteles ca nu ti-am furat fericirea, zambetele, pofta de viata si nici macar visele.

Tot ce mi-ai spus au fost doar cuvinte provocate...menite sa linisteasca un pic apele.

Nici nu vreau sa-mi aduc aminte de toate promisiunile irosite.

Ti-ai batut joc. Iar eu, ca toate femeile tampite de pe aceasta planeta, te-am lasat.

Imi imaginam cum mai devreme sau mai tarziu vei realiza ca la picioarele tale este un suflet ce merita ridicat si nu tratat cu indiferenta.

A se nota, dragul meu, cum mi-am imaginat foarte prost.

Imi vine sa si rad cand ma gandesc ca nu va trece mult si te voi zari iar cu o alta ea de mana...aranjat si zambaret, iesit la plimbare - dar mi-e prea scarba de aceasta imagine, imi cer scuze.

Am scris acest post infect pentru ca sunt mult prea suparata si nervoasa pe mine. Sunt furioasa ca trebuie sa ma lupt cu mine ca sa nu mai vorbesc cu tine. Stau pe marginea haului si cel mai dificil lucru este sa dau un pas inapoi.

Daca tot gandesc cu inima...asa-mi trebuie. Ma rog, si se pare ca mai am si o imaginatie foarte bogata.

In fine, si daca nu esti indeajuns de flatat ca vorbele mele de duh pentru tine fac inconjurul internetului, mai afla si ca te-as ura nemarginit, dar iubirea asta mare nu cred c-o sa ma lase vreodata.

miercuri, 1 februarie 2012

Cele mai proaste cuvinte


Ai ochi, dar nu vrei sa ma vezi. Nu vrei nici macar sa joci Baba Oarba si sa ma cauti in intuneric. Ma lasi pur si simplu acolo si te uiti prin mine, ca si cum as fi o fantoma.

Ai nas, dar nu ma simti. Nu-mi stii nici macar parfumul...sa poti intoarce capul pe strada dupa o alta ea, de dor, crezand ca sunt eu.

Ai gura, dar taci. Nu spui nimic. Preferi sa-ti inghiti cuvintele si sa le pastrezi doar pentru tine. Nu-ti pasa ca-s cuvintele tale pentru mine si ca ar trebui sa ajunga la destinatie. Sau pur si simplu nu mai ai nimic de zis.

Ai urechi, dar nu vrei sa ma auzi. Si cele mai colorate vorbe ale mele pentru tine le ignori. Ce sa mai spun de cele grele si suferinde?

Ai picioare, dar nu ca sa alergi spre mine, de teama ca poate nu ma vei mai gasi.

Ai maini, dar nu le intinzi spre mine. Nu mi le treci prin par, nu mi le pui pe fata, pe umeri sau pe coapse.

Ai degete, dar nu vrei sa ti le prinzi de ale mele. Strans. Ca si cum, daca ni le-am impletici, am putea sa avem lumea la picioare.

Ai inima, dar nu o simti apasatoare in piept - ca si cum ar avea o viata proprie si s-ar zbate neincetat, incarcata de prea multe sentimente.

Si la ce bun ca le ai pe toate, dragul meu, daca nu ma iubesti?