Chiar daca cu fiecare zi ne indepartam tot mai mult, nu vreau sa renunt. poate... poate cu tine va fi ceva real...poate esti tu cel potrivit, dar eu nu pot sa vad acum. o vreme, totul a fost perfect. ca intr-un vis. nu imi place cum sunt acum. nu imi place ca vreau din nou sa ies si sa ma distrez. nu imi place ca nu te mai vad ca inainte. ca nu imi mai vine sa zic "te iubesc" la fiecare 2 minute.nu imi place ca nu vreau sa te mai vad, ca nu mai simt nevoia sa te sun... sa te simt in apropierea mea.
Acum... acum o luna ... nu ma puteam abtine. sa nu vorbim in fiecare zi cel putin cateva ore bune.... parca totul e o amintire asa veche.... nu stiu cum de m-am putut schimba asa in cateva zile. cum e posibil, ca in doar 2, 3 zile sa nu mai iubesti deloc..? sa iti treaca, asa instantaneu.
Si poate.. e doar o chestie de vara. doar un obstacol de trecut, care intotdeuna a fost cel mai greu. vara... vara cu aventuri, cu iubiri de 2,3 zile. cu mare, soare, strand, petreceri, cabane. le vreau. le vreau din tot sufletul. dar in aceelasi timp, mai am o mica speranta. poate... poate.. cand se termina vara, ne revenim. poate iar o sa te iubesc. poate iar va fi ca inainte. dar e greu. ca sunt zile
in care as putea sa zic fara cel mai mic regret, "hai sa o lasam asa. nu mai are
rost".
Ce se intampla? dece sunt asa? oare as putea vreodata sa iubesc cu adevarat? sa fiu indragostita mai mult de cateva luni?
Vreau... si vreau sa te vad iar. sa simt ca am nevoie de tine. vreau... sa am putere. sa nu te parasasesc. vreau...sa te iubesc iar. vreau sa fim ca inainte.
Sa mai incerc? sa ma mai intalnesc cu tine asa intr-un fel "din obligatie" cu gandul, ca poate, dracuuu ma trezesc la realitte si o sa te vreau iar...? sau poate asta e doar un semn ca a trecut primavara si vara pentru noi. a venit toamna, si ne oflilim. oare chiar e iarna in care moare totul dintre noi..? sa mai astept pana la primavara sa vad daca ne revenim...? sau totul este deja dus...? dar inca sper. si ma rog, si vreau. vreau sa fim ca inainte.
Acum... acum o luna ... nu ma puteam abtine. sa nu vorbim in fiecare zi cel putin cateva ore bune.... parca totul e o amintire asa veche.... nu stiu cum de m-am putut schimba asa in cateva zile. cum e posibil, ca in doar 2, 3 zile sa nu mai iubesti deloc..? sa iti treaca, asa instantaneu.
Si poate.. e doar o chestie de vara. doar un obstacol de trecut, care intotdeuna a fost cel mai greu. vara... vara cu aventuri, cu iubiri de 2,3 zile. cu mare, soare, strand, petreceri, cabane. le vreau. le vreau din tot sufletul. dar in aceelasi timp, mai am o mica speranta. poate... poate.. cand se termina vara, ne revenim. poate iar o sa te iubesc. poate iar va fi ca inainte. dar e greu. ca sunt zile
in care as putea sa zic fara cel mai mic regret, "hai sa o lasam asa. nu mai are
rost".
Ce se intampla? dece sunt asa? oare as putea vreodata sa iubesc cu adevarat? sa fiu indragostita mai mult de cateva luni?
Vreau... si vreau sa te vad iar. sa simt ca am nevoie de tine. vreau... sa am putere. sa nu te parasasesc. vreau...sa te iubesc iar. vreau sa fim ca inainte.
Sa mai incerc? sa ma mai intalnesc cu tine asa intr-un fel "din obligatie" cu gandul, ca poate, dracuuu ma trezesc la realitte si o sa te vreau iar...? sau poate asta e doar un semn ca a trecut primavara si vara pentru noi. a venit toamna, si ne oflilim. oare chiar e iarna in care moare totul dintre noi..? sa mai astept pana la primavara sa vad daca ne revenim...? sau totul este deja dus...? dar inca sper. si ma rog, si vreau. vreau sa fim ca inainte.
aceeasi frica...
RăspundețiȘtergere