Boy boy boy

Cele mai urate momente dupa o despartire. dimineata de "dupa" si serile. noptile in care adormi, asteptand un mesaj de la el... in care abia te abtii sa nu il suni si sa te apuci ca ultima disperata jalnica la telefon "baby, impaca`te cu mine ca de nu morrr, te iubesc nu mai pot!!" cuvinte care abia se inteleg printre plans.


prima dimineata e cea mai jalnica. inca adormita, te trezesti, cu un vis urat. ca v`ati despartit, iar el te suna. iei telefonul in mana si vezi ca nu este nici un mesaj, nici un apel pierdut. atunci te izbeste puternic realitatea. nu mai e. a plecat. imi vine sa raman acolo in pat, si sa incerc sa adorm iar. sa visez ca totul este bine si frumos. nu am stare. ma ridic. ajungi sa ai obiceiuri ciudate. mi-am facut cafea. 4 expresso, iar Libertatea langa mine. incerc sa citesc, gandul numai acolo nu imi sta.


suna telefonul. numar necunoscut care seamana cu al tau. raspund, cu sufletul la gura. nu esti tu.... era doar o prietena....


si totul parca aminteste de el.... poze idioate luate de pe net, melodii, site`uri, tot felul de kkturi. si incepi sa ai unele dintre obiceiurile lui, gesturile lui.


problema este... ca te autodistrugi singur. mancare? neah. pot trai si fara. momente ciudate. acum te urasc, in 2 minute, esti ratiunea intregii mele existente... nici eu nu stiu. alcool? daaaa cu kilu' :)) ce draq, macar cateva ore sa nu fi in mintea mea.


ma simt singura. pe cine sa sun..? cui sa ii zic in ce stare lamentabila sunt..?
pe tine nu te pot suna. pe el, nu. de parca nu ar fi fost destul ca din cauza lui nu mai suntem impreuna...


si ma simt singura. asa a nimanui....


si stii care e partea cea mai rea?
eu nici macar nu beau cafea....