miercuri, 19 decembrie 2012

"Ce este" nu-i = cu "Ce-ar fi putut fi"


Uneori este bine sa nu mai faci nimic. Ai ras, ai simtit un fior, si ai mai colectat o amintire frumoasa. 

Chiar daca simti si tu acele priviri ascunse, sub piele. Las-o asa.

Inima poate-ti spune invers, ca s-ar putea intampla ceva, ca se simte ceva chimie. Ignora.

Unele povesti incep si se termina intr-o seara. Apartin unei zile si unui anumit loc. Nu sunt facute sa fie scoase-n lume.

Alte povesti isi retraiesc sfarsitul la infinit si nu apuca sa-si sarbatoreasca niciodata inceputul.

Realitatea unui moment poate fi o simpla iluzie in realitatea de zi cu zi.

Factorii pragmatici mananca din simtiri cu rapiditatea cu care ziua se transforma-n noapte si noaptea-n zi.

N-ar fi frumos sa schimbam nuvelele existentei noastre in romane.

"N-a fost nimic din ce-a putut să fie,
Şi ce-a putut să fie s-a sfârşit...
N-a fost decât o scurtă nebunie
Ce-a-nsângerat o lamă, lucioasă, de cuţit!..."



Istoria vietii mele, parol!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.