Ieri nu m-am mai putut controla si am izbucnit in plans.
Ma simt atat de slaba si neputincioasa. Imi este rusine ca am ajuns sa tin la el in asemenea hal si mai ales ca imi pierd controlul.
Totul in jurul meu se pierde... Si incet ma pierd si eu.
Azi am renuntat sa ma mai mint singura ca de fapt imi este bine fara el.
Nu imi este.
Adorm in fiecare seara plangand.
La fiecare 5 minute imi apare in minte.
Nu pot manca. Nu vreau sa vad si sa vorbesc cu nimeni.
Si imi este dor de mor de el... De zambetul lui.... Sa imi apara Habibi <3 pe telefon cand suna .
Nu stiu. Nu stiu nimic momentan si indiferent cat as incerca sa explic cat de mult il vreau inapoi, ca il iubesc si imi lipseste, nu pot.
Pentru ca nu sunt cuvinte ca sa explic cat de rau imi este in momentul de fata, fara el.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.