miercuri, 22 iunie 2011

Now I know


Daca esti un fluture, indiferent cat de frumos , suav si firav, inevitabil te arzi. Nu vroiam sa ma ard. De acum voi incerca sa fiu lampa.

Imi pare rau, dar am facut asta pentru mine. Aveam nevoie sa stiu.

Macar mi-am mai clarificat unele lucruri. Eram sigura, ca voi ceda. Ca atunci cand il voi vedea, ma va atinge, va topi toata ura care am acumulat-o pentru el in ultimul timp. Ca voi sfarsi seara ca toate celelalte, invinsa, in bratele lui.

Cand am ajuns tot ce vroiam era sa terminam odata.
Nu intelegeam, de ce e asa cald. Incercam sa ii resping fiecare imbratisare si sarut. Imi era sila de felul lui de a fi. Atat de dragastos in prezenta mea, dar atat de rece si indiferent in restul timpului.

La sfarsit nu stiam cum sa ma imbrac si sa sun taxiul mai repede. Tot ce vroiam era sa imi dea drumul.
Nu puteam sa ii raspund la imbratisari.
Imi venea sa tip, sa il pleznesc.
Mi-au dat lacrimile cand am realizat ca nu il mai pot ierta si ca niciodata nu va mai fi ca inainte.

Tot ce am simtit pentru el inainte s-a transformat in negru.



Am plecat urandu-l mai mult decat atunci cand am sosit.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.