miercuri, 21 septembrie 2011

Amintiri?

Eu eram pe conceptia de uitare. Stocarea amintiriilor intr-un colt al sufletului, din care nu trebuie sa evadeze vreodata. Un fel de cutia Pandorei.
Cele 2 relatii ale mele s-au terminat urat, eu sfarsind a crede ca "el " este cel mai mare ass, iar el... cine stie ce despre mine. Preferam sa imi amintesc momentele grele, cele frumoase, fiind date uitarii.

O persoana draga mie mi-a spus ca din orice lucru, trebuie sa ramanem cu ce era frumos. Ca nu merita sa termini urat, ceva ce te-a facut fericita atata timp. Din respect pentru ceea ce a fost, sa ramana o relatie de amicitie si loc de salut.

Prima data, mi s-a parut un lucru dragut si matur, dar acum stau si ma gandesc... Daca stai si te gandesti la tot ce era placut, la ce bine era.... cum poti cu adevarat sa treci peste?

Cu fiecare zi ce trece, incerc sa fiu ok.

Acum intrebarea este "oare ce vrea el sa facem?". As vrea sa o schimb in "ce vreau eu azi sa fac?".


Si nu imi e bine asa :(

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.