Calci pe amintiri

Imi plang buzele. Le-am batut, le-am torturat. Vreau sa le fac sa taca, sa nu mai tipe, sa nu mai ceara sarutul tau.
Imi plang mainile. Le-am batut, le-am pierdut, au fugit de acasa. Cautau disperate mainile tale.
Imi plange parul. L-am smuls pe tot, l-am facut sa uite cum te jucai in el.
Imi plang urechile. Le-am ranit sa nu mai auda ca vocea ta lipseste.
Imi plange vocea. N-o mai las sa spuna nimic, sa nu-si dea seama ca nu se adreseaza tie.
Imi plang ochii. Ii tin tot timpul inchisi, sa nu observe ca pe tine nu te vad.
Imi plange trupul. L-am muscat, l-am lovit, i-am zgariat toata pielea, sa-l fac sa iti uite mangaierile si sa nu mai urle dupa atingerile mainilor tale.

Nu vreau sa-mi amintesc zilele rele cu noi, le vreau doar pe cele bune. Ele sunt tot ce mi-au ramas de la tine. Amintiri, mesaje in telefon ( pe care ma jur ca nu le sterg niciodata ), si o explicatie.Pe care inca ti-o cer, si care intarzie sa apara. Nu stiu ce am facut, ce poate n-am facut, ce am gresit, si probabil ca asta o sa ma intreb mereu. Nu-mi pare rau de nimic, doar de faptul ca inca nu stiu de ce s-a terminat.

In schimb tu calci pe amintiri cu atata ura, incat mi se face groaza sa nu mi le ranesti pe ale mele..